Iubesc...

... culoarea verde, natura, muntele si marea, primavara pentru ghiocei si copacii infloriti,  vara pentu soare si balaceala, toamna pentru culoare si iarna pentru zapada si sarbatori.
... sa imi beau cafeluta cu lapte sau laptele cu un strop de cafea cum ar spune altii, linistita cu prietenele mele sau singura ascultand muzica.
... unghiile lungi si ingrijite, manichiura frantuzeasca, pielea fina, baile lungi cu sau fara spuma, lotiunile de corp, bronzul natural, parul cret, sapunul de santal
... copiii, nasucul, manutele si ganguritul  bebelusilor
... cartofii prajiti, pizza, lactatele, ciocolata cu lapte si ciocolata amaruie, mandarinele, prajitura cu visine, salata de varza, placinta cu varza, ciorba de burta
... sa ma plimb, sa fac cumparaturi, ciorapii pufosi, 
... pozele , albumele foto vechi, argintul, lumanarile parfumate sau colorate
... animalele, in special cateii, bobocii de rata
... calele, lalelele, ursuletii de plus, Winnie the Pooh, animatiile 
... persoanele cu simtul umorului si care nu se supara usor, oamenii sinceri
... noptile linistite de la munte si rasaritul de la mare, povestile care se lungesc pana dupa miezul noptii cu persoanele dragi
... apa, sa inot
... Craciunul si atmosfera din pragul sarbatorilor, beculetele si ornamentele din oras, bradul impodobit, cadourile
... familia, prietenii, camera mea
 

Pentru Tine...

Muzica romaneasca veche

Si cand zic veche, nu ma refer la Andre sau 3SE, ci la muzica usoara romaneasca veche, anii '60,'70,'80. Ok, cred ca deja v-am ingrozit. Multe dintre cunostintele mele ma considera cam ciudata pentru ca imi place genul asta de muzica, dar asta e, fiecare cu "pasaricile" lui. Mie mi se trage din copilarie, la mine in casa se asculta multa muzica si se canta mult. Am crescut cu Madalina Manole, am fost la un concert de-al ei, i-am dat flori, m-a pupat, mi-a ramas ruj pe obraji si nu m-am mai spalat pe fata 3 zile apoi. Aveam vreo 5 ani. Acum e demodat sa duci flori artistului preferat, e de mare jena sa stai jos intr-o sala la concert fara sa nu te zbengui, sa dai din maini si picioare, iar faptul ca mi-a ramas urme de ruj pe obraz e rusine, nu a folosit un ruj de calitate.
Constat ca sunt cam singura din cercul de cunostinte care a auzit de "Hai vino iar in gara noastra mica" sau "Daca pleci", iar acum aprox. o saptamana am redescoperit o melodie de la care nu-i mai stiam decat un vers: "Cele mai frumoase flori nu's panselutele nici trandafirii" si am inceput sa caut mai multe melodii care au fost mai mult decat hituri atunci cand eu nu eram nici in faza de proiect.
A nu se intelege ca nu imi place muzica din zilele noastre, ca nu imi place o noapte de zbenguiala in nush ce club, dar pentru o zi de toamna cu putin soare nu mi se pare nimic mai potrivit decat o selectie de melodii vechi romanesti. Pur si simplu imi ajung la suflet. ;)

"Dragostea dureaza 3 ani"

Asa se numeste cartea pe care tocmai am terminat-o de citit si este scrisa de Frederic Beigbeder. Pot sa va spun ca mi-a placut foarte mult, e o carte care trateaza cel mai "siropos" subiect in cel mai realist mod cu putinta. E o carte scrisa intr-un stil destul de cinic cu un realism care scoate dragostea din aceea sfera cu norisori roz pufosi si o aduce in zilele noastre pline de tentatii si incertitudini. Eu m-am regasit mult in aceasta carte, poate prea mult. :)
Va scriu mai jos cateva citate pentru ca nu ma prea pricep sa fac comentarii literare. Si va spun ca are un final neasteptat, dar va las pe voi sa il descoperiti.

• Ni se spune deseori ca, dupa o vreme, pasiunea se transforma in "altceva", mai puternic si mai frumos. Ca acest "altceva" este Dragoste cu "D" mare, un sentiment, cu siguranta, mai putin excitant, dar, totodata, mai putin imatur. As vrea sa fiu foarte clar: acest altceva ma calca pe nervi si, daca asta e Dragostea, atunci le-o las puturosilor, descurajatilor, oamenilor "copti" care se balacesc in confortul lor sentimental. In ceea ce ma priveste, dragostea are un "d" mic, dar elanuri mari; nu dureaza ea prea mult, dar cel putin cand este aici, se simte. "Altceva-ul" ala al lor, in care ar vrea ei sa transforme dragostea, pare a fi o teorie inventata pentru mica lor satisfactie, pentru a se autolinisti trambitand ca altceva mai bun nu exista
  
• Asta e cartea unui copil rasfatat, dedicata tuturor zapacitilor prea puri pentru a trai fericiti. Cartea celor care au rolul negativ si pe care nu-i caineaza nimeni. Cartea celor ce n-ar trebui sa sufere pentru o despartire pe care au provocat-o ei insisi, dar care totusi sufera din pricina unei dureri cu atat mai ireparabile, cu cat stiu ca sunt singurii vinovati.
• Pentru a ramane indragostit, e nevoie ca in fiecare din noi sa existe o particica de insesizabil. Trebuie sa refuzi platitudinea, ceea ce nu inseamna sa nascocesti tresariri artificiale si cretine, ci sa stii sa fii uimit in fata miracolului fiecarei zile. Sa fii generos si simplu.
• Am invatat, mai ales, ca, pentru a fi fericit, trebuie sa fi fost foarte nefericit. Fara ucenicia durerii, fericirea nu este solida. Dragostea care dureaza trei ani e aia care nu a urcat pe munti si nici nu a ajuns in prapastii, aia care iti cade mura-n gura. Dragostea nu dureaza decat daca fiecare ii cunoaste pretul si e mai bine sa-l platesti dinainte, altfel risti sa platesti nota ulterior.

Si cateva citate amuzante, dar nu departe de adevar:

• Tipii sunt ca ardeii. Trebuie sa-i lasi la marinat.
  
• E mult mai placut sa faci dragoste cand esti indragostit. Femeilor, chestia asta le da impresia ca preludiul dureaza mai mult, iar barbatilor ca dureaza mai putin.
• In prima casatorie cauti perfectiunea, in cea de-a doua cauti adevarul.
• ...daca nevasta e pe cale sa-ti devina prietena, e timpul sa-i propui unei prietene sa-ti devina nevasta.

Locuri de vizitat intr-o viata

Unii doresc sa viziteze cine stie ce tari exotice, eu vreau sa colind tara mea in lung si-n lat. Si nu, nu e vorba de patriotism, ci pur si simplu cred ca avem o tara frumoasa cu multe locuri interesante si demne de vizitat.  Am spus in postul anterior ca voi vorbi mai mult despre locurile pe care as vrea sa le vizitez. Fiecare are un farmec aparte si sper ca data viitoare cand voi povesti despre ele sa va arat poze facute de mine, nu luate de pe google.
Incep cu Manastirea Curtea de Arges si Barajul Vidraru pe care de multa vreme imi doresc sa il vad.
 
Manastirile din Moldova sunt un alt punct de pe lista mea de calatorii. Am fost o singura data in Moldova, in Suceava, am rude undeva intr-un varf de munte. Nu a fost o experienta de care imi aduc aminte cu placere, dar un lucru pot sa va zic: PEISAJE SUPERBE. Neaparat trebuie sa repet experienta, de data asta intr-o companie placuta si cu rezerve de apa, nu de alta dar am facut niste alergii acolo de zile mari. Plus trebuie sa fie in afara postului, pe unde am fost am mancat numai mancare de post, dar am vazut cum se incondeiaza ouale, deci intr-un fel nu-mi pare rau.

Delta Dunarii o alta minune pe care as vizita-o de dragul peisajelor. As pescui si as manca peste, bineinteles ca nu pestii pe care ii prind eu, aceia se intorc inapoi in apa. :))

Valea Prahovei, Poiana Brasov alte obiective pe care le-as vizita, unul pe timp de iarna, altul vara. Ador muntele la fel cum ador marea.

Si fiindca vorbeam de mare, nu puteam sa o uit desi am vizitat-o de mai multe ori, dar de fiecare data e altfel, niciodata valurile nu suna la fel si sunt convinsa ca nici un rasarit nu e monoton.

As mai merge si in capitala, desi ca si obiectiv turistic nu mi se pare cine stie ce. Mi-ar placea sa vad Bucurestiul noaptea, mai precis centrul Bucurestiului. Multe lumini si cladiri impunatoare, fara prea multe gropi si mizeriile despre care se tot vorbeste la tv.

Si ar mai fi Cimitirul Vesel de la Sapanta, Castelul Bran, Peles, as mai trece inca o data Transfagarasanul, Valea Oltului plus multe altele care nu imi vin in minte acum.

Ce as face daca ...

...peste o luna ar veni sfarsitul lumii sau as afla ca mor in viitorul apropiat? Ideea a venit de la Alex si este un fel de leapsa. Si eu am vazut filmul The Bucket List si il recomand tuturor.
My bucket list suna cam asa:

1. M-as intalni cu TOATE persoanele care inseamna ceva pentru mine si le-as spune tot ce simt, desi majoritatea sper ca stiu deja. :D
2. Sa nu radeti ... vreau un copil. Si cum nu mai e timp sa il fac si nu ar avea rost ca oricum ar muri, as adopta unul. Iubesc copiii si nu vreau sa mor fara sa am unul. :">
3. As merge la un concert Robbie Williams si la opera.
   
4. As zbura cu avionul si as sari cu parasuta. E singurul sport extrem care mi se pare interesant si pe care l-as incerca.
5. As face scufundari.
6. As vizita mai multe orase din tara, pe care le voi detalia intr-un post separat altadata.
   
7. Ultimele zile le-as petrece cu cei dragi ori la munte, undeva la inaltime ori pe o plaja sa vad rasaritul..

Fara titlu

Nu suport oamenii fara personalitate. Nu suport cand cineva vine si incearca subtil sa se bage pe sub pielea mea destul de "finut" cat sa ma prind de idee, dar prea frumos mascat ca sa pot riposta. Practic sunt pusa intr-o situatie de mijloc si bat pasul pe loc.
Urasc oamenii care dupa o perioada de liniste aparenta arunca o bomba si te intorc peste cap. Si ma urasc pe mine pentru ca nu pot fi atat de drastica pe cat ar trebui. Si am impresia ca pentru a fi mai drastica si mai directa decat sunt ar trebui sa ma inchid intr-un balon si sa nu il mai sparg in veci.
Si daca nu ati inteles nimic din acest post nu va faceti griji, nici eu nu pricep unele lucruri...

Prima zi de scoala

V-am spus eu intr-un post anterior ca am o prietena buna care e invatatoare. Ei bine, maine dimineata ma voi trezi ca orice elev obisnuit la ora 7 si ma voi indrepta spre scoala unde voi participa la festivitatea de deschidere a anului a clasei a II-a. Sincer de abia astept sa ii vad pe pitici care sunt absolut adorabili.
Voi ati observat ca de cele mai multe ori atunci cand incepe scoala incep si ploile indiferent ca era 1 septembrie sau 15? Eu asa tin minte ca tot timpul era noros sau ploua. Cand eram eleva spuneam ca si cerul plange pentru ca s-a sfarsit vacanta. =))

Poezie

Am gasit aici o poezie  care mi-a placut mult.

Zodia racului
de Octavian Paler

Ce bine ar fi fost să fiu un rac autentic,
să merg constant înapoi.
Te-aş întâlni printre amintiri
şi după ce te-aş găsi nu ţi-aş mai da drumul,
te-aş târî cu mine înapoi,
să ne iubim tineri şi nevinovati,
după care, mereu înapoi, te-aş târî mai departe,
spre copilarie,
ne-am juca inocenţi
pâna ce, obosiţi de joc şi de inocenţă,
am dispărea într-un mit.
Dar nu sunt un rac autentic,
în zadar mă tot laud cu zodia mea,
sunt condamnat să merg înainte
şi tot ce pot e să târăsc între cleştii mei de rac
toată memoria mea, fără să cedez nimic, nimic, nimic,
cu riscul ca povara ei uriaşă să mă ucidă într-o zi.

Plictiseala

De cand am venit acasa am o stare tare aiurea. In afara de faptul ca m-am intalnit cu prietenele de care imi era foarte, foarte dor e o plictiseala totala. Am de invatat pentru o nenorocita de restanta si numai la economie nu-mi sta capul. Nici pofta de mancare nu mai am desi am in frigider mancarea mea preferata. Nici ciorba de burta nu are acelasi gust cand o mananci singur. Paradoxul e ca imi place sa fiu singura, dar poate nu asa de mult timp.
Mi-e dor de o iesire in oras, de o zbantuiala cu prietenii. De abia astept sa treaca restanta.

Principii

Nu sunt o persoana cu idei putine si fixe, dar am anumite principii de la care nu ma abat si de la care tind sa cred ca nu ma voi abate. Oricum niciodata sa nu spun niciodata pentru ca nu stiu in ce situatii voi fi pusa.
Multi spun ca sunt teribil de incapatanata si ca ce mi-am pus in cap nu imi mai scoate nimeni. Uneori am castigat, alteori am pierdut, dar de cele mai multe ori am facut ce am vrut EU. Nu sunt in stare sa fac compromisuri, nu am fost in situatii in care sa fiu constransa sa le fac. Oricum in incapatanarea mea nu cred ca le-as face. De multe ori prefer sa dau cu capul mai tare, dar sa fiu convinsa ca oricat de mult ar durea o fac ca pe viitor sa imi fie bine.
Sunt orgolioasa, dar recunosc cand gresesc, invat din greseli si incerc sa nu le repet, dar nu stau sa ma plang prea mult. Uneori privesc prea in fata, iar cand ma uit inapoi nu imi vine sa cred cat timp a trecut.
Toate acestea ar putea fi privite ca si defecte, dar adesea s-au dovedit a fi niste calitati/arme/scuturi al naibii de bune.

When I grow up

Cand eram mica daca ma intreba cineva ce vroiam sa ma fac cand o sa fiu mare raspundeam "printesa". Degeaba mi se explica ca "printesa" nu e meserie, nu, nu si nu, eu o sa fiu printesa. Apoi, dupa ce am mai crescut stiam clar ... eu o sa fiu invatatoare sau educatoare. Clasele I-VIII le-am urmat la un liceu pedagogic, iar la sfarsitul clasei a VIII a cand trebuia sa ma inscriu la liceu nu era nicio indoiala, voi ramane in cadrul aceluiasi liceu. A fost nevoie de un mic hop si de o dezamagire pentru a-mi schimba hotararea la 180 de grade. M-am inscris la un liceu cu profil economic, in prima saptamana in clasa a IX a plangeam ca nu imi place, apoi treptat m-am obisnuit. A inceput sa-mi placa, din ce in ce mai mult, sa descoper un colectiv frumos si cativa profesori adevarati.
Acum cateva zile a fost intrebata daca nu imi pare rau ca nu am ramas la liceul pedagogic. Am raspus ca nu stiu. Si chiar nu stiu. A fost visul meu de aproape de cand ma stiu, am prietena foarte apropiata care e invatatoare si stiu cata satisfactie are, dar de asemenea stiu cata munca e si cat de aiurea e sistemul de invatamant la noi.
In momentul de fata urmez facultatea de stiinte economice si sincera sa fiu nu imi displace, dar nu imi creaza acel zambet pe fata si nici inima nu imi tresare la fel ca si cand aud cuvintele "educatoare/invatatoare".
Tu ce ai vrut sa te faci cand ai fost mic? Oare visele copilariei se sting cand se lovesc de realitate?

... si totusi am fost printesa. Printesa bunicilor. :D

Zodiac

Eu de obicei nu cred in zodii sau zodiac, desi multe caracteristici ale racului le regasesc si in personalitatea mea. Ceea ce scrie alaturi este cat de cat adevarat, sunt impulsiva, nu iert usor si mai ales nu uit. Cateodata pot fii a naibii de convingatoare sau pot face omul sa actioneze cum vreau eu numai ca sa scape de gura mea. :">
Nu cred in compatibilitati si alte minuni, desi am observat ca ma inteleg mai bine cu unele zodii mai ales alea cu coarne; berbec si taur, dar si cu leii, am multi prieteni lei. Oricum depinde de persoana, nu de zodie.
Voi ce credeti? Va regasiti in trasaturile zodiei voastre?

Angajez tanar cu experienta

Cam asa suna toate anunturile pentru locuri de munca. Am trait si eu o experienta asemanatoare acum cateva saptamani. Cum sunt studenta as cauta un loc de munca cu un program cat de cat flexibil tocmai pentru a-mi face aceea experienta pe care o cere toata lumea.
Eram eu in oras cand vad in vitrina unui magazin "Angajez contabila cu atestat pentru contabilitate primara, maxim 35 de ani." Cum indeplineam toate conditiile am zis sa intru si sa vad cum stau lucrurile. Intru si dau peste o doamna care cica era sotia managerului. Cand intreb daca mai e valabil anuntul imi raspunde foarte amabil ca da. Apoi o intreb unde se pot depune CV-urile cand ma lovesc de o privire foarte sceptica "dar pe tine te intereseaza?". Ii raspund ca da. Imi spune sa ii dau un numar de tel si in caz ca e de acord sotul ma contacteaza sa vin la interviu. Ii dictez eu numarul cand ridica dintr-o data privirea si ma intreaba: "Dar nu te supara cati ani ai?", ii raspund ca 20. Apoi: "Dar tu ai 20 de ani?". Deja nu stiam daca sa ies afara sau sa ma bufneasca rasul. Ii raspund ca da, am 20 de ani, am terminat liceul economic, am atestat de contabilitate primara si sunt studenta in anul 2 la stiinte economice. Ii spun sincer ca nu am experienta si imi raspunde ca nu ar fi un inconvenient. Noteaza mai departe numarul de telefon pe o fituica si o baga in buzunar. Din acel moment am stiut ca nu ma va suna in veci.
Cautati voi, dragi patroni, tineri cu experienta sa vedeti daca gasiti. Experienta se dobandeste muncind, avand sansa unde sa ti-o faci, nu pe bancile scolii.
PS: Poza nu are legatura postul, dar am gasit-o amuzanta :))

Mare vs. Munte

Discriminare

Am fost azi la medic pentru a-mi face analizele alea obligatorii. Stiu, sunt o intarziata, dar mai bine mai tarziu decat deloc. Ajunsa acolo m-a cantarit, m-a masurat bineinteles cu o graba specific romaneasca. Nici in cele mai frumoase vise nu am avut eu 1,70 m si nici in cele mai urate cosmaruri nu am avut 54,7 kg, eu avand 1,67 m respectiv 51 kg.
Apoi mi-a dat sa completez un formular cu date personale si cu istoria bolilor pe care le-am avut sau le-au avut rudele de gradul I si II. Ca noroc ca nu am avut prea mult ce sa completez, eu fiind destul de sanatoasa, cand vad unele rubrici DOAR pentru fete. Si ce trebuia sa scrii in rubricile alea? Daca ti-ai inceput viata sexuala, daca ai avut mai mult de 6 parteneri :-O. Adica de ce doar la fete ne intereseaza? Barbatii nu sunt purtatori de boli si ei nu prezinta un factor de risc daca au schimbat partenerele ca pe sosete?  Daca tot nu ne e rusine, si e si normal sa fie asa la o consultatie medicala, pentru ca e sanatatea ta in joc, de ce numai femeile sunt intrebate? Dilema, dilema, dilema...
Si poate va mai intrebati de ce traim noi femeile mai mult. Pentru ca pana si statul e mai interesat de sanatatea femeilor decat de cea a barbatilor. :))

PS: Azi plec la Oradea \:D/. Ade ai facut curat, Alex am ce sa mananc pe acolo? :))

Pauza de publicitate

De obicei nu ma uit la reclame, dar atunci cand e ceva interesant nu schimb canalul nici pe timpul pauzei de frica sa nu ma iau cu altceva si sa uit sa mut inapoi. Ceva de genu am patit si ieri seara. Ma uitam eu la o emisiune faina si ca de obicei cand e mai interesant baga publicitate. Nimic nou pana aici. Dar ce reclama am vazut m-a socat.
In prima faza erau niste tipe frumoase, sumar imbracate intinse lasciv peste niste masini de lux. O reclama tipica la masini m-am gandit eu, dar NU. La o privire mai atenta erau niste fete schilotite, una fara mana, alta fara un picior, alta intorcandu-se cu fata la camera avea obrazul ars si cicatrizat. Groaznic. La sfarsit zicea ca e o campanie impotriva vitezei excesive.
Adica noi (a se citi CNA) cenzuram pe unu care fumeaza, dar lasa asemenea reclame sa ruleze pe post fara nici o problema. Nu sunt impotriva campaniilor, dar facute intr-un mod in care sa nu deranjeze retina celorlalti. Acum nu se mai ingrijoreaza ca poate se uita copiii la tv? Parca mai era o reclama de genu cu o fetita care zboara prin parbriz din cauza ca nu purta centura de siguranta.
Eu inteleg ca fix acesta este scopul reclamelor de genul acesta, sa socheze, dar oare nu se poate face educatie numai cu parul?
Nu e vina mea, simplu pieton, ca exista retardati care conduc aiurea si omoara sau nenorocesc alte persoane. Iar pe asa oameni cretini nu ii schimbi cu o reclama prost facuta. Iar eu daca vreau sa ma informez despre consecintele vitezei excesive ma uit la stirile de la ora 5.

Poveste

Cand mi-am facut blogul eram ingrijorata ca nu voi stii ce sa scriu in el, ca voi fi in pana de inspiratie. Azi, rascolind pozele din calculator mi-am adus aminte de Alex, un baietel de 3 ani pe care l-am cunoscut la un cetru de plasament. Eram in clasa a 10 a iar clasa mea era implicata intr-un program de voluntariat, daca ii pot spune asa. Nu faceam mare lucru, doar mergeam o data pe saptamana la un centru pentru minori si le cumparam prajituri, dulciuri, fructe, haine, i-am dus la teatru si cinematograf pe cei mai mari, la cofetarii. Pentru noi poate nu e mare lucru sa vedem o piesa de teatru, dar pentru cineva care nu a intrat niciodata in acea cladire mare inseamna enorm.
Sa revin la Alex… era un baietel blond, cu ochi albastri, frumos foc. Statea la mine in brate. Nu am reusit sa il fac sa vorbeasca deloc, doar radea atunci cand il gadilam sau il intrebam ceva.
Eu ador copiii mici si imediat m-am lipit de el. Am stat cu el aproximativ 2 ore, apoi a trebuit sa plecam. In momentul in care ne-am ridicat si a venit asistenta care lucra acolo sa il ia s-a lipit cu bratele de picioarele mele si a inceput sa planga. Nici nu pot sa exprim in cuvinte ceea ce am simtit atunci. Imi venea sa il iau in brate, sa il linistesc cumva, dar m-am gandit ca mai mult rau ii fac, mai tare se va atasa. Am plecat acasa gandindu-ma la el. L-am mai vazut o singura data, la o serbare de Craciun, era cu parintii care din cate am inteles au venit dupa el. Au trecut de atunci mai mult de 4 ani, poate e la scoala, sper din suflet sa ii fie bine.
A fost intamplarea care m-a marcat cel mai mult. Am realizat cat de norocoasa sunt. Ca nu sunt in situatia in care sa ma atasez de o persoana care ma tine 2 ore in brate, pentru ca am acasa pe cine sa imbratisez, aproape. Ne facem atatea probleme si atatea griji cu mana noastra si ne consideram cei mai batuti de soarta, parasiti de noroc, irosim atatea lacrimi, cand adevaratele drame le traiesc altii, nu noi. Plangem ca nu putem merge in nu stiu ce vacanta, ca ne-a parasit iubitul/iubita, dar daca nu am avea nimic dupa ce am mai plange?

La Multi Ani !!!

Desi e nascuta in data de 3 august, oficial azi e ziua ei. LA MULTI ANI, TUSI!!! Sa intineresti, sa infloresti, sa te imbogatesti si sa faci aceeasi papica buna ca imediat vin la tine >:D<. Sa ti se indeplineasca toate dorintele si sa fi sanatoasa mai 500 de ani!

Pitici

Fiecare om are piticii lui pe creier sau pasarele cum se mai numesc. Eu recunosc ca am un stol intreg. Si nu ma refer la lucrurile pe care le uram cu totii gen ipocrizie, minciuna etc. Piticii sunt fixurile pe care le avem. O sa enumar numai cativa ca sa nu va speriati. :))
* nu imi place sa spal vase.  De fapt urasc sa spal vasele, dar de voie de nevoie trebuie sa fac si asta.
* urasc sa am unghiile scurte (ca si acum). Nu pot sa tastez bine, iar cand ma uit la mana mea ma apuca groaza.
* nu imi plac florile artificiale. Mai mult imi plac alea uscate decat cele din plastic.
* cand stau pe scaun am obiceiul sa dau dintr-un picior. E mai mult un tic, dar deja devine enervant, mai ales pentru cei din jur care au impresia ca sunt mereu agitata.
* pitic de la mare: nu mananc hamsii. Adica nu le mananc capul pentru ca se uita la mine. :))
* nu mananc carne de miel. Si nu din cauza ca nu e buna, nici nu cred ca am gustat, dar cand eram mica avea bunicul un miel pe care l-a taiat.
* imi sare tandara relativ repede, dar imi si trece la fel. Desi am observat ca depinde de persoana. Cu unii am o rabdare infinita, altii orice ar face ca e bine, ca e rau ma enerveaza.

Si sunt convinsa ca am mai multi, pe care i-am uitat acum. Poate stiti voi vreun pitic de-al meu pe care l-am omis. Sunteti liberi sa comentati. Sau povestiti-mi despre piticii vostri. Sunt sigura ca aveti.

Adunate de la mare

Am venit de cateva zile de la mare si deja mi-e dor de ea. A trecut prea repede timpul acolo. Dupa cateva peripetii legate de cazare am stat intr-un apartament frumos la 5 min de Satul de Vacanta din Mamaia.
Statiunea a fost cam dezamagitoare, cam plina de manele si alge. Dar dupa ce ne-am acomodat am gasit cateva localuri unde sa mancam bine si fara sa sara mancarea din farfurie de la manele. M-am bucurat sa vad ca mai exista oameni care te servesc cu zambetul pe buze desi poate sunt obositi. Cand vine vorba de mancare la mare si cantitatea a fost mare. Am mancat cea mai buna si mare clatita din viata mea, pizza din care s-au saturat trei persoane, un platou haiducesc alcatuit din 2,5 kg de carne (gratare pui/porc, frigarui, ceva carnaciori foarte buni, mici), cartofi prajiti si muraturi din care au mancat CINCI persoane!!!
Am vazut rasaritul dupa doua incercari esuate si bineinteles ca nestiind la ce ora rasare soarele exact si disperati sa nu iasa din mare iar noi sa il ratam ne-am postat pe plaja de la ora 4 si am asteptat cam pana la 5:30 dar a meritat fiecare minut. :))

Vremea a fost asa si asa, indeajuns de buna sa nu ne prajim, dar lacoma de mine vroia tot soarele sa pot sa stau la plaja toata ziua si sa ma fac neagra neagra. A fost mai bine ca au mai fost si nori si scurte ploi ca poate ma intorceam cu vreo insolatie sau arsura.
Mi-a parut rau ca nu am gasit o discoteca faina si fara manele sau nu am stiut noi unde sa cautam.
A fost foarte frumos si foarte scurt, mi s-a confirmat inca o data ca nu conteaza atat de mult locul in care te afli atata timp cat ai persoanele potrivite alaturi, desi nu pot sa neg ca si marea a avut o contributie enorma. Dar fiind alaturi de persoanele dragi chiar si lucrurile mai putin placute (alge, mizerie, manele) nu mai conteaza si maine m-as intoarce inapoi, in acelasi loc, cu aceleasi persoane desi drumul de aproape 20 de ore e criminal la propriu

Plec la MARE!!!

Sunt entuziasmata ca un copil, maine iau trenul iar vineri voi face prima baie in mare dupa 6 ani (daca mai tin bine minte). Sper doar ca vremea sa tina cu noi. Merg impreuna cu trei persoane dragi mie, Simo, Ade si prietenul ei, Alex. 
De blog o sa ma ocup mai mult dupa ce ma intorc din vacanta, sper sa ma descurc cu el si sa ii fac fata. E o adevarata provocare pentru mine deoarece nu le am cu tehnica, calculatoarele. :))