Prima zi de scoala

V-am spus eu intr-un post anterior ca am o prietena buna care e invatatoare. Ei bine, maine dimineata ma voi trezi ca orice elev obisnuit la ora 7 si ma voi indrepta spre scoala unde voi participa la festivitatea de deschidere a anului a clasei a II-a. Sincer de abia astept sa ii vad pe pitici care sunt absolut adorabili.
Voi ati observat ca de cele mai multe ori atunci cand incepe scoala incep si ploile indiferent ca era 1 septembrie sau 15? Eu asa tin minte ca tot timpul era noros sau ploua. Cand eram eleva spuneam ca si cerul plange pentru ca s-a sfarsit vacanta. =))

Poezie

Am gasit aici o poezie  care mi-a placut mult.

Zodia racului
de Octavian Paler

Ce bine ar fi fost să fiu un rac autentic,
să merg constant înapoi.
Te-aş întâlni printre amintiri
şi după ce te-aş găsi nu ţi-aş mai da drumul,
te-aş târî cu mine înapoi,
să ne iubim tineri şi nevinovati,
după care, mereu înapoi, te-aş târî mai departe,
spre copilarie,
ne-am juca inocenţi
pâna ce, obosiţi de joc şi de inocenţă,
am dispărea într-un mit.
Dar nu sunt un rac autentic,
în zadar mă tot laud cu zodia mea,
sunt condamnat să merg înainte
şi tot ce pot e să târăsc între cleştii mei de rac
toată memoria mea, fără să cedez nimic, nimic, nimic,
cu riscul ca povara ei uriaşă să mă ucidă într-o zi.

Plictiseala

De cand am venit acasa am o stare tare aiurea. In afara de faptul ca m-am intalnit cu prietenele de care imi era foarte, foarte dor e o plictiseala totala. Am de invatat pentru o nenorocita de restanta si numai la economie nu-mi sta capul. Nici pofta de mancare nu mai am desi am in frigider mancarea mea preferata. Nici ciorba de burta nu are acelasi gust cand o mananci singur. Paradoxul e ca imi place sa fiu singura, dar poate nu asa de mult timp.
Mi-e dor de o iesire in oras, de o zbantuiala cu prietenii. De abia astept sa treaca restanta.

Principii

Nu sunt o persoana cu idei putine si fixe, dar am anumite principii de la care nu ma abat si de la care tind sa cred ca nu ma voi abate. Oricum niciodata sa nu spun niciodata pentru ca nu stiu in ce situatii voi fi pusa.
Multi spun ca sunt teribil de incapatanata si ca ce mi-am pus in cap nu imi mai scoate nimeni. Uneori am castigat, alteori am pierdut, dar de cele mai multe ori am facut ce am vrut EU. Nu sunt in stare sa fac compromisuri, nu am fost in situatii in care sa fiu constransa sa le fac. Oricum in incapatanarea mea nu cred ca le-as face. De multe ori prefer sa dau cu capul mai tare, dar sa fiu convinsa ca oricat de mult ar durea o fac ca pe viitor sa imi fie bine.
Sunt orgolioasa, dar recunosc cand gresesc, invat din greseli si incerc sa nu le repet, dar nu stau sa ma plang prea mult. Uneori privesc prea in fata, iar cand ma uit inapoi nu imi vine sa cred cat timp a trecut.
Toate acestea ar putea fi privite ca si defecte, dar adesea s-au dovedit a fi niste calitati/arme/scuturi al naibii de bune.

When I grow up

Cand eram mica daca ma intreba cineva ce vroiam sa ma fac cand o sa fiu mare raspundeam "printesa". Degeaba mi se explica ca "printesa" nu e meserie, nu, nu si nu, eu o sa fiu printesa. Apoi, dupa ce am mai crescut stiam clar ... eu o sa fiu invatatoare sau educatoare. Clasele I-VIII le-am urmat la un liceu pedagogic, iar la sfarsitul clasei a VIII a cand trebuia sa ma inscriu la liceu nu era nicio indoiala, voi ramane in cadrul aceluiasi liceu. A fost nevoie de un mic hop si de o dezamagire pentru a-mi schimba hotararea la 180 de grade. M-am inscris la un liceu cu profil economic, in prima saptamana in clasa a IX a plangeam ca nu imi place, apoi treptat m-am obisnuit. A inceput sa-mi placa, din ce in ce mai mult, sa descoper un colectiv frumos si cativa profesori adevarati.
Acum cateva zile a fost intrebata daca nu imi pare rau ca nu am ramas la liceul pedagogic. Am raspus ca nu stiu. Si chiar nu stiu. A fost visul meu de aproape de cand ma stiu, am prietena foarte apropiata care e invatatoare si stiu cata satisfactie are, dar de asemenea stiu cata munca e si cat de aiurea e sistemul de invatamant la noi.
In momentul de fata urmez facultatea de stiinte economice si sincera sa fiu nu imi displace, dar nu imi creaza acel zambet pe fata si nici inima nu imi tresare la fel ca si cand aud cuvintele "educatoare/invatatoare".
Tu ce ai vrut sa te faci cand ai fost mic? Oare visele copilariei se sting cand se lovesc de realitate?

... si totusi am fost printesa. Printesa bunicilor. :D

Zodiac

Eu de obicei nu cred in zodii sau zodiac, desi multe caracteristici ale racului le regasesc si in personalitatea mea. Ceea ce scrie alaturi este cat de cat adevarat, sunt impulsiva, nu iert usor si mai ales nu uit. Cateodata pot fii a naibii de convingatoare sau pot face omul sa actioneze cum vreau eu numai ca sa scape de gura mea. :">
Nu cred in compatibilitati si alte minuni, desi am observat ca ma inteleg mai bine cu unele zodii mai ales alea cu coarne; berbec si taur, dar si cu leii, am multi prieteni lei. Oricum depinde de persoana, nu de zodie.
Voi ce credeti? Va regasiti in trasaturile zodiei voastre?

Angajez tanar cu experienta

Cam asa suna toate anunturile pentru locuri de munca. Am trait si eu o experienta asemanatoare acum cateva saptamani. Cum sunt studenta as cauta un loc de munca cu un program cat de cat flexibil tocmai pentru a-mi face aceea experienta pe care o cere toata lumea.
Eram eu in oras cand vad in vitrina unui magazin "Angajez contabila cu atestat pentru contabilitate primara, maxim 35 de ani." Cum indeplineam toate conditiile am zis sa intru si sa vad cum stau lucrurile. Intru si dau peste o doamna care cica era sotia managerului. Cand intreb daca mai e valabil anuntul imi raspunde foarte amabil ca da. Apoi o intreb unde se pot depune CV-urile cand ma lovesc de o privire foarte sceptica "dar pe tine te intereseaza?". Ii raspund ca da. Imi spune sa ii dau un numar de tel si in caz ca e de acord sotul ma contacteaza sa vin la interviu. Ii dictez eu numarul cand ridica dintr-o data privirea si ma intreaba: "Dar nu te supara cati ani ai?", ii raspund ca 20. Apoi: "Dar tu ai 20 de ani?". Deja nu stiam daca sa ies afara sau sa ma bufneasca rasul. Ii raspund ca da, am 20 de ani, am terminat liceul economic, am atestat de contabilitate primara si sunt studenta in anul 2 la stiinte economice. Ii spun sincer ca nu am experienta si imi raspunde ca nu ar fi un inconvenient. Noteaza mai departe numarul de telefon pe o fituica si o baga in buzunar. Din acel moment am stiut ca nu ma va suna in veci.
Cautati voi, dragi patroni, tineri cu experienta sa vedeti daca gasiti. Experienta se dobandeste muncind, avand sansa unde sa ti-o faci, nu pe bancile scolii.
PS: Poza nu are legatura postul, dar am gasit-o amuzanta :))